STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI: Emisiile GES aferente sectorului energetic vor scădea cu 89%

STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI: Emisiile GES aferente sectorului energetic vor scădea cu 89%

Ministerul Energiei a lansat în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. Având un mix energetic diversificat, România are un avantaj considerabil, dispunând de resurse naturale, financiare și umane suficiente pentru a moderniza sectorul energetic, aliniindu-l la obiectivele comunitare de atingere a neutralității climatice până în 2050. Acest sector trebuie să fie pregătit să susțină creșterea economică și transformarea economiei în ansamblu, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții.

Strategia Energetică a României își propune atingerea a șase obiective fundamentale:

  1. Securitate energetică
  2. Energie cu emisii scăzute de carbon
  3. Eficiență energetică
  4. Acces fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară și competitivitate economică a energiei
  5. Piețe de energie eficiente
  6. Digitalizare, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitate cibernetică

Obiectivul României privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie pentru anul 2035 este de 41,1%, iar pentru 2050 de 86,1%, conform proiectului Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, lansat în dezbatere de Ministerul Energiei.

„Ţintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creşterea capacităţii instalate de producere a energiei din surse hidroenergetice, eoliene şi solare şi geotermale, precum şi prin electrificarea parţială a sistemelor de încălzire şi răcire. Biomasa va continua să aibă un rol important, dar ponderea sa în totalul SRE va scădea de la 52% la nivelul anului 2023 la 29% în 2035”, se menţionează în document.

România urmăreşte menţinerea mixului său energetic diversificat, reducând în acelaşi timp emisiile de gaze cu efect de seră prin creşterea susţinută a capacităţilor de producţie din surse cu emisii scăzute sau zero. Obiectivul pentru 2035 este atingerea unei capacităţi instalate de producţie a energiei electrice de 40 GW, marcând o creştere de 95% fată de 2020.

Din capacitatea proiectată pentru 2035, aproximativ 82,1% va proveni din surse regenerabile, asigurându-se astfel utilizarea resurselor interne pentru producerea de energie electrică.

„Capacităţile instalate de energie eoliană şi solară reprezintă un element esenţial al acestei tranziţii. România şi-a asumat în cadrul STL (Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – România Neutră în 2050) la nivelul 2035 o capacitate instalată de energie eoliană şi solară de aproximativ 24 GW, indicând astfel o creştere de 5 ori mai mare comparativ cu capacităţile instalate de energie eoliană şi solară la nivelul anului 2021 (3 GW energie eoliană, respectiv 1,4 GW energie solară)”, scrie în proiectul de Strategie.

De asemenea, se prevede că toate capacităţile de producţie a energiei electrice din surse nucleare vor rămâne relativ constante, cu introducerea unor capacităţi noi începând din 2029.

Capacităţile pe bază de huilă şi lignit sunt planificate să fie eliminate treptat până la finalul lui 2031, în timp ce capacităţile pe bază de gaz natural vor fi pregătite să utilizeze gaze verzi, precum hidrogenul, începând din 2036.

Se vor promova şi proiecte pentru valorificarea energiei reziduale din industrie, acolo unde aceasta este disponibilă şi este posibilă utilizarea în sistemele de încălzire şi răcire.

Se preconizează că emisiile GES aferente sectorului energetic vor ajunge la 11,1 milioane tone echivalent CO2 la nivelul anului 2035, o reducere de 89% faţă de anul 1990.

Prin implementarea politicilor şi măsurilor existente se aşteaptă ca ponderea SRE în consumul final brut de energie să crească la 41,1% în 2035 şi la 86,1% în 2050, faţă de o pondere de 24,4% în 2020. Energia eoliană, cea solară, hidroenergia şi biomasa vor avea cele mai importante ponderi din totalul de SRE în 2035. Până în 2050, hidrogenul regenerabil ar putea avea, de asemenea, o contribuţie majoră, atingând o pondere de aproape 30% raportat la consumul final brut de energie din SRE

Ponderea SRE în energie electrică (SRE-E) va ajunge la 58,5% în 2035 şi la 80,4% în 2050, ca urmare a construirii şi punerii în funcţiune a noi capacităţi de producţie a energiei electrice din SRE (în principal, eoliene şi solare). În acelaşi timp, este preconizată înlocuirea mai multor grupuri pe cărbune cu unităţi în ciclu combinat alimentate cu gaze naturale şi unităţi bazate pe SRE, retehnologizarea unor unităţi nucleare existente, construcţia de noi unităţi nucleare de mari dimensiuni şi a primelor centrale de tip RMM (reactoare modulare de mici dimensiuni) până în 2035.

În afară de SRE (hidroenergie, eolian şi solar), se vor extinde capacităţile de generare curate din surse nucleare şi cu emisii scăzute pe bază de gaze, pentru un mix energetic diversificat şi echilibrat cu emisii reduse de carbon.

„România își propune dezvoltarea sectorului energetic în condiții de securitate, competitivitate industrială, accesibilitate pentru consumatori și sustenabilitate. Sectorul energetic național trebuie să asigure disponibilitatea fizică neîntreruptă a energiei tuturor consumatorilor, în orice situație, la un preț accesibil. Mai mult, sectorul energetic trebuie să devină din ce în ce mai curat și prietenos cu mediul. Strategia Energetică este rezultatul muncii experților din Ministerul Energiei, cu consultarea companiilor și instituțiilor din subordine. De asemenea, o contribuție esențială au avut-o membrii Consiliului Onorific pentru Energie, experți reputați în industrie și lumea academică. Realizarea acestui document programatic nu a folosit consultanță externă și nu a cheltuit niciun leu de la buget. În perioada de consultare publică așteptăm cu mult interes contribuțiile fiecărui actor interesat. Ca întotdeauna, Ministerul Energiei are ușile larg deschise pentru dialog”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Documentul se află în consultare publică aici, până la 13 iulie inclusiv.

Acesta este un document programatic care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale de dezvoltare a sectorului energetic național. De asemenea, documentul indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic.

Strategia Energetică ține cont de transformările economice, tehnologice și geopolitice la nivel global și regional, precum și de provocările majore generate de necesitatea tranziției verzi, de fluctuațiile piețelor și de poziția de graniță a României în UE și NATO, cu războaie aflate în desfășurare în imediata vecinătate. Mai mult, având în vedere faptul că securitatea energetică a României este indisolubil legată de cea a Republicii Moldova, este esențial ca sectorul energetic național să aibă capacitatea de a satisface toate necesitățile Republicii Moldova, în orice situație. Astfel, România aspiră să își consolideze rolul de pilon regional al securității energetice.

Strategia Energetică a României se bazează pe următoarele principii care trebuie îndeplinite simultan:

  • Prioritizarea securității de aprovizionare și a capacității de răspuns la crize;
  • Dezvoltarea sectorului energetic pe principiul eficienței și raționalității economice;
  • Echitate economică și socială pentru regiuni și oameni;
  • Atingerea neutralității climatice până în 2050;
  • Crearea unei piețe de energie libere, competitive și antreprenoriale;
  • Neutralitate tehnologică și exploatarea tuturor resurselor energetice care pot contribui la reducerea emisiilor și întărirea lanțului de producție;
  • Dezvoltarea sectorului de stocare a energiei electrice și termice;
  • Consolidarea lanțului de aprovizionare (supply chain) dedicat industriei energetice;
  • Dezvoltarea economiei circulare.